Vineri, 27 martie, Primăria Oradea a înaintat spre avizare către Prefectura Județului Bihor, Comisia Județeană de Atribuire de Denumiri, un Proiect de Hotărâre a Consiliului Local Oradea referitor la aprobarea de denumiri pentru podurile rutiere din Oradea.

Astfel, pentru podul rutier care face legătura între strada General Gheorghe Magheru şi Piaţa Emanuil Gojdu, administrația locală propune acordarea denumirii „Podul Dacia„, iar pentru podul rutier amplasat pe traseul Bulevardului Decebal propune acordarea denumirii „Podul Decebal„ („rege al Daciei între anii 86-106)”.

Pentru podul rutier amplasat pe traseul străzii Ovid Densuşianu a fost propusă acordarea denumirii „Podul Ovid Densuşianu„ (1873-1938) – „filolog, lingvist, folclorist, istoric literar şi poet român, membru titular al Academiei Române şi profesor la Universitatea din Bucureşti”.

Conform proiectului de hotărâre trimis spre avizare, pentru podul rutier care face legătura între Piaţa Regele Ferdinand I şi Piaţa Unirii se propune acordarea denumirii „Podul Sf. Ladislau„. „Ladislau I, cunoscut şi ca Ladislau cel Sfânt, în maghiară Szent László, a fost rege al Ungariei din 1077 până la moarte, în 1095. A fost canonizat de Biserica Catolică în timpul domniei lui Béla al III-lea, în 1192. Regele Ladislau I (1040-1095) a zidit o mănăstire fortificată, cu hramul Sfintei Fecioare Maria. Ulterior, întemeiază în cetate episcopia romano-catolică de Oradea, biserica mănăstirii fiind folosită drept catedrală. A fost înmormântat în mănăstirea benedictină de la Somogyvár. Ulterior, după 1113, rămăşiţele pământeşti i-au fost mutate la Oradea, în vechea catedrală (distrusă în 1241 de marea invazie tătară).”

În ceea ce privește podul rutier care face legătura între strada Sovata şi strada Oneştilor, administrația locală a propus acordarea denumirii „Podul Carol I„: „Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, (n. 20 aprilie 1839, Sigmaringen – d. 10 octombrie 1914, Sinaia) a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române şi apoi România după abdicarea forţată de o lovitură de stat a lui Alexandru Ioan Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 şi 1914 a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii. În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşti), Carol I a obţinut independenţa ţării, datorită căreia i-a şi crescut imens prestigiul, a redresat economia, a dotat România cu o serie de instituţii specifice statului modern şi a pus bazele unei dinastii.”.

Totodată, pentru podul rutier care face legătura între strada Dragoş Vodă şi strada Făcliei, s-a propus acordarea denumirii „Podul Mareşal Constantin Prezan”. „Constantin Prezan (1861-1943) a fost unul dintre mareşalii României, erou al Primului Război Mondial. Constantin Prezan a fost ofiţer de carieră, provenit din arma geniu. Şi-a făcut studiile de specialitate la şcoli militare de prestigiu din România şi Franţa, parcurgând ierarhic toată ierarhia militară, de la sublocotenent la general de corp de armată, cel mai înalt grad militar din Armata Regală Română. În anul 1930, i s-a acordat demnitatea onorifică de „Mareşal al României”, ca recunoaştere a meritelor sale pe timpul cât a comandat Armata de Nord şi Marele Cartier General. În afară de participarea la Primul Război Mondial, a mai luat parte la al Doilea Război Balcanic şi la operaţunile militare pentru apărarea Marii Uniri, din perioada 1918-1920. În anul 1920, la sfârşitul războiului, a fost trecut în rezervă, petrecându-şi restul vieţii la conacul său de la Schinetea. Constantin Prezan a evitat să se implice activ în viața politică, deşi a avut o serie de demnităţi politice, mai mult onorifice, cum ar fi aceea de senator de drept deţinută în perioada postbelică, în baza înaltei sale poziţii din armată, precum şi de participant/membru al Consiliilor de Coroană. A primit numeroase distincţii şi medalii, fiind ales membru de onoare al Academiei Române şi membru de onoare al Academiei de Ştiinţe din România, începând cu 21 decembrie 1935″.

În cazul în care Comisia Județeană aprobă propunerile Primăriei Oradea, se va întocmi un proiect de hotârăre cu privire la aceste denumiri, care vor fi votate în cadrul unei ședințe a Consiliului Local.

Urmărește-ne pe Social Media: